2 motive pentru care ar trebui să îi sigilezi molarii copilului tău

Nu-i aşa că ţi-ar fi plăcut şi ţie să ai o dantură perfectă? Ţi-ar fi plăcut ca părinţii tăi să te fi dus din timp la stomatolog şi să nu ajungi la dureri, dinţi cariaţi şi măsele extrase?

Ei bine, toate astea le poţi face acum pentru copilul tău!

Nu ar trebui să permiţi ca şi copilul tău să întâmpine aceleaşi dureri, pierderi dentare şi regrete când devine adult şi conştientizează cât de importantă şi vitală este îngrijirea corespunzătoare a dinţilor. Iar pentru că e mai uşor să previi decât să tratezi, mai ales când vorbim despre copii, atunci sigilarea molarilor este metoda cea mai uşoară, plăcută şi rapidă de prevenţie a apariţiei cariilor dentare.

Iată care sunt principalele 2 motive pentru care ar trebui să îi sigilezi măselele copilului tău

Sigilarea măselelor reprezintă o barieră eficientă împotriva cariilor, iar principalele motive pentru care ar trebui sa optezi pentru sigilare sunt:

1. Şanţurile măseluţelor sunt foarte înguste, iar caria se poate instala mult mai rapid şi mai profund

Indiferent cât de bine bine ar fi efectuat periajul dentar, firele periuţelor dentare tot nu ajung să cureţe în totalitate măseluţele copiilor. Imediat după erupţie, molarii prezintă o morfologie cu şanţuri şi fosete adânci, locuri unde se acumulează resturi alimentare şi micro-organisme care iniţează caria dentară. Aceste şanţuri, mai degrabă fisuri, au un diametru mai mic decât firul periei de dinţi şi sunt profunde.

Şansele atacului carios sunt astfel mai mari, în ciuda igienei convenţionale: spălatul sau curăţarea dinţilor. Ambele metode sunt ineficiente în îndepărtarea resturilor acumulate. Astfel acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant are un efect benefic şi este considerată metoda cea mai sigură de profilaxie primară în special la copii.

2. Diminuezi riscul apariţiei cariilor, atunci când copilul tău este la bunici, iar spălatul dinţilor nu se efectuează perfect

Cu toţii ştim că atunci când copiii sunt la bunici, spălatul dinţilor nu se face atât de eficient precum ar fi efectuat acasă, de către tine. Bunicii nu sunt atât de promţi cum eşti tu în ceea ce priveşte spălatul pe dinţi, iar acest lucru se datorează mai multor motive cum ar fi o vedere mult mai slăbită, o atitudine mai neascultătoare a copilului, etc. În plus, dacă mai adaugi şi faptul că dulciurile pe care copilul le primeşte sunt în cantităţi mai mari când este în vacanţă la bunici, atunci poţi ştii că riscul apariţiei cariilor dentare creşte exponenţial. Iar dacă nu vrei ca odată reîntors acasă, copilul să acuze diverse dureri, abcese sau carii, atunci ar fi mult mai precaut să îi sigilezi toate măseluţele.

Ce materiale se folosesc pentru sigilare?

Ca şi materiale folosite pentru sigilarea molarilor (sigilanţii) – există anumite răşini compozite transparente, opace sau chiar colorate care se întăresc cu ajutorul unei lămpi cu ultraviolete. Iar procedura prin care sunt aplicaţi aceşti sigilaţi nu afectează structura dintelui, nu presupune anestezie şi nu necesită folosirea frezei. Intervenţia este usoară şi de scurtă durată, care alături de un comportament uşor ludic din partea doctorului – pot crea o experienţă plăcută copilului şi nicidecum una de frică sau teamă.

Faptul că există şi sigilanţi coloraţi este un mare atu mai ales în cazul copilaşilor, care sunt foarte mândri că îşi pot sigila măseluţele în culoarea lor preferată. În general, fetiţele preferă să aibă măseluţele sigilate în roz, iar băieţeii în verde.

Aşadar, dacă îţi doreşti ca atunci când este adult copilul tău, să se bucure de o dantură perfectă, ţine cont de metodele moderne de prevenţie a cariilor dentare şi sigilează-i măseluţele imediat după ce ele erup.

Tu i-ai sigilat măseluţele copilului tău?

Care sunt motivele pentru care ai apelat la această metodă de prevenţie a cariilor dentare?

Te invit să menţionezi motivele tale, scriind un comentariu mai jos. Iar dacă nu i-ai sigilat încă măseluţele, atunci îţi recomand să o faci cât mai repede, astfel încât, copilul tău să nu treacă prin durerile de măsele prin care probabil ai trecut şi tu.

 

Importanţa DETARTRAJULUI. 90% din bolile organismului se manifestă la nivelul cavităţii bucale

Studiile şi cercetările realizate de-a lungul timpului au demonstrat clar faptul că problemele dentare influenţează buna funcţionare a întregului organism.

Există o strânsă legătură între sănătatea orală şi bolile cardiovasculare, naşterea prematură, diabetul zaharat, osteoporoza, etc.

În proporţie de 90% din bolile organismului se manifestă la nivelul cavităţii bucale, ceea ce înseamnă că medicul stomatolog este printre primii specialişti care pot să atragă atenţia asupra unei probleme de sănătate.

De-a lungul timpului s-a observat că lipsa igienei bucale sau efectuarea defectuoasă a acesteia cauzează depunerea la suprafaţa dinţilor a tartrului.

La început, tartrul este alb-gălbui. În timp, de la alimentele consumate şi uneori de la ţigări, el capătă culoarea maronie. Apare într-un interval de 12-24 de ore de la ultimul periaj, ducând la formarea cariilor şi la apariţia bolilor parodontale.

Detartrajul este absolut necesar pentru prevenirea bolii parodontale, dar și pentru încetinirea evoluției sale. Tartrul poate apărea la orice vârstă, atât la adulți, cât și la copii. Îndepărtarea tartrului se poate face numai de către medic prin detartraj.

Detartrajul face parte, în mod obligatoriu, din cadrul igienei buco-dentare şi a prevenirii îmbolnăvirii gingiilor. În funcţie de localizarea lui pe dinte în raport cu marginea gingivală, tartrul dentar poate fi supragingival sau subgingival. Zonele predispuse la depunerea tartrului sunt: faţa internă a dinţilor de jos, faţa dinspre obraz a molarilor de sus, dinţii nefolosiţi în masticaţie, dinţii înghesuiţi, zonele în care igienizarea este neglijată, suprafeţele punţilor şi protezelor dentare.

Mulţi pacienţi fac greşeala de a se opune detartrajului pe care medicul îl recomandă, în mod curent, chiar de la prima şedinţă, făcând obiecţia că înlăturarea pietrei le-ar slăbi dinţii. Dar înlăturarea pietrei (a tartrului) nu numai că nu slăbeşte dinţii, ci dimpotrivă este o intervenţie absolut necesară unei bune stări de sănătate a dinţilor.

Sensibilitatea de după detartraj pe care unii pacienţi o pot resimţi este cauzată de faptul că tartrul care exista pe dinţi înainte de detartrare, crea o presiune pe gingie, iar sub această presiune constantă, gingia se retrage, lăsând rădăcina dinţilor descoperită. Dar rădăcinile dentare, din construcţia lor, nu sunt acoperite de smalţ, aşa cum este coroana dintelui. O rădăcină descoperită de gingie este cauza oricărei sensibilităţi dentare, iar un tartru care stagnează prea mult timp pe dinţi, determină apariţia altor complicaţii, care în final conduc la degradarea şi pierderea prematură a danturii. Acesta este motivul pentru care medicul stomatolog recomandă în mod frecvent pacienţilor efectuarea unui detartraj periodic.

Detatrajul se poate realiza manual, cu ajutorul ultrasunetelor sau cu instrumentar sonic.

Este recomandat ca un detartraj să se efectueze o dată la 6 luni. Dar pentru pacienţii cu lucrări fixe şi implanturi e recomandat o dată la patru luni, iar fumătorii ar trebui să efectueze această operaţiune o dată la 3 luni. După detartraj este posibil să mai rămână mici depozite de tartru care se pot îndepărta printr-un periaj profesional realizat imediat după detartraj.